Un nou larg

HPIM1606.JPG

HPIM1606.JPG

Am intitulat așa acest articol pentru că, în urma experienței de astăzi, mi-am dat seama că o convingere limitativă, irațională, greșită, ne limitează mult existența. Este ca o gârbovire sufletească, ca niște ochelari de cal din cauza cărora nu ne vedem nici pe noi, nici viața. Renunțarea la o convingere rea pentru noi, trecerea prin emoția grea de dus, ne scoate la liman. Viața se lărgește, marea este sigură și alte continente ne așteaptă să le explorăm. Ne recuperăm puterea, drepturile, demnitatea. Un demers bun pentru o nouă viață mai bună.

Atunci când eram în Italia mă simțeam foarte singură. A fost o perioadă de criză în viața mea, în care am experiat fără anestezic abandonul. Bineînțeles, nimeni nu mă abandonase, dar simțeam că conexiunile se tăiaseră. Și, pentru că locuiam în Veneția, în nopțile calde de toamnă luam vaporașul și mergeam în parcare – Tronchetto era sub cerul liber, nu erau clădiri nicăieri, și în fața mea se deschidea largul liber al apei. Mă simțeam minunat, liberă și în siguranță în același timp. O libertate necondiționată și de care nu m-aș fi despărțit vreodată – o stare pe care, de atunci, o port într-un ungher al sufletului.

Aceeași libertate am simțit-o astăzi, când am lucrat o convingere limitativă adânc înrădăcinată, o decizie luată înainte de adolescență. Mi-a marcat viața și acum, că nu mai este, că am decis altfel, simt o nouă lărgime. Iar marea este liniștită, așteptându-mă să explorez un nou bine.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s