Siguranța și părinții

Sau părinții și siguranța… Acum, mai mult decât oricând, când devin mamă, părinții mi se par un subiect sensibil. Așa că îmi cer iertare în avans dacă jignesc pe cineva. Sper ca acest articol să ne fie folositor nouă, celor ce ne străduim să ne acceptăm și să ne iubim părinții, în timp ce ne oprim din a ne mai agăța de ei pentru a ne simți în siguranță.

Un conflict ne poate oferi ceva siguranță? Eu am ajuns la concluzia că da. În identitatea mea, așa cum e ea, nevrotică, port conflictele mele. Uneori sunt eu însămi pentru că am un conflict cu x…iar părinții, fiind cei mai apropiați și cei pe care îi iubim cel mai mult, sunt primii pe listă. Ca să mă înțelegeți mai bine, voi da un exemplu poate superficial: dacă o felie din identitatea mea stă în faptul că am un conflict cu PSD-ul, acel conflict ajunge să facă parte din cine sunt eu, ajunge să mă reprezinte. Iar cine sunt îmi conferă siguranță.

Așadar, iată că vine un moment când ne dăm seama că părinții noștri nu sunt niște super-eroi. Că ne ceartă, că uneori ne rănesc… iar siguranța noastră începe să nu mai fie în brațele lor, ci în conflictul cu ei. Anii trec și ne dăm seama că și noi facem cam aceleași lucruri, iar părinții noștri sunt o parte mare din noi înșine (unii o numesc „umbră”). Avem nevoie să îi iertăm pentru a fi întregi – ei ne-au iertat deja demult, de asta se numesc părinți. Să ne împăcăm cu ei, fără a mai face din ei niște super-eroi. Devin suficient de buni, simțim înțelegere și compasiune. Și înainte erau suficient de buni, doar că noi nu vedeam asta…

Apoi, viața noastră începe să înflorească, primim bunătăți și binecuvântări (doar Dumnezeu ne promite că, dacă ne cinstim părinții, ne va fi bine pe pământ) dar trecem și prin momente de nesiguranță. Când putem face ce au făcut ei, ce făceam noi înainte sau… altceva. Pe primele două le știm bine, și știm unde duc – le-am trăit consecințele pe pielea noastră, și ne-am săturat să le repetăm și să le dăm mai departe altora. Avem nevoie să ne ducem frica și durerea în altă parte. Iar de locul pe care îl vom alege depinde adevărata noastră siguranță și legătură.

Acum puțin timp am trecut printr-un astfel de moment și am fost sfătuită să mă rog Maicii Domnului. Iar nesiguranța s-a topit, datorită ei, legătura a devenit mai pregnantă și cred că am luat de pe umerii figurilor importante din viața mea povara unei siguranțe pe care nu mi-o pot oferi. Iar de aici, viața se deschide, pentru că recuperez o filiație mai profundă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s